Valdis Dombrovskis de la Comisia Europeană îndeamnă România să mențină calea de consolidare fiscală.

Pe 28 octombrie, la București, Valdis Dombrovskis, Comisarul European pentru Economie și Productivitate, a subliniat importanța ca România să rămână pe direcția de consolidare fiscală pentru a asigura stabilitatea pieței și accesul continuu la fonduri europene. Acesta a făcut declarațiile în cadrul unei conferințe de presă comune alături de premierul român Ilie Bolojan.
Dombrovskis a precizat că măsurile implementate sunt esențiale pentru a readuce România pe o cale sustenabilă. „Estimăm că deficitul se situează la 8,3%, însă respectarea țintei de deficit pentru 2026 este crucială pentru a menține stabilitatea financiară obținută și pentru a corecta deficitul excesiv până în 2030,” a menționat acesta.
Estimarea sa coincide îndeaproape cu cifra de 8,4% menționată de Guvernul României și reiterată de Bolojan câteva momente mai târziu. Dombrovskis a accentuat că accesul României la piețele internaționale de capital și capacitatea de a susține investițiile depind de menținerea disciplinei fiscale.
Până la sfârșitul lunii noiembrie, Comisia Europeană va analiza conformitatea României cu recomandările din procedura de deficit excesiv (PDE). "Dacă evoluția este pozitivă, Comisia va putea evita suspendarea fondurilor europene," a adăugat el.
România și-a depus raportul de progres actualizat pe 15 octombrie, explicând revizuirea țintei de deficit pentru anul curent de la 7% la 8,4% din produsul intern brut (PIB), stabilind o țintă de 6% pentru 2026. Raportul era așteptat inițial în aprilie, dar a fost întârziat datorită schimbărilor politice și consultărilor în curs cu experții Comisiei.
Premierul Bolojan a confirmat că Guvernul păstrează ca obiective un deficit de 8,4% din PIB pentru acest an și de 6% pentru 2026. El a precizat că următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), programată pentru 13 noiembrie, va evalua performanța României în conformitate cu PDE.
Bolojan a subliniat că toate măsurile bugetare cu impact asupra planificării fiscale de anul viitor trebuie adoptate în noiembrie. Acestea includ legi care conțin noi prevederi fiscale și potențiale modificări ale finanțării administrațiilor locale. Deși proiectul de lege privind pensiile magistraților are un impact fiscal limitat, adoptarea sa ar elibera 231 de milioane de euro sub Planul Național de Redresare și Reziliență și ar deschide calea pentru o reformă mai amplă a schemelor speciale de pensii din România.
Pentru România, menținerea rigurozității fiscale nu este doar o condiție impusă de partenerii europeni, ci și un angajament pentru construirea unei economii solide și sustenabile.