Unul din zece români locuiește în condiții extrem de precare, arată un raport.

Unul din zece români locuiește în condiții extrem de precare, arată un raport.

Un român din zece trăiește în condiții locative severe, arată un raport

București - România se află printre țările Uniunii Europene cu cel mai mare procent de populație care trăiește în condiții locative grav inadecvate, potrivit unui nou raport elaborat de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. Datele provin din cifrele Eurostat pentru perioada 2023–2024 și arată că aproximativ 9,6% din populația României trăiește în condiții clasificate drept „deprivare locativă severă.” Aceasta înseamnă gospodării supraaglomerate și afectate de cel puțin una dintre următoarele probleme: acoperișuri care se scurg, lipsa unei băi sau dușuri, toalete interioare inexistente sau lipsa luminii naturale suficiente.

România ocupă locul al doilea, după Letonia, unde 11,5% din populație se confruntă cu condiții similare de locuire. Alte țări din UE care se confruntă cu rate mari de deprivare locativă severă includ Grecia (6,9%), Bulgaria (6%), Portugalia (6%) și Italia (5,8%). La capătul opus se află Malta (0,5%), Irlanda (0,9%) și Finlanda (1%).

Deși clasamentul este scăzut, situația în România s-a îmbunătățit în ultimii ani. Ponderea celor care trăiesc în condiții de deprivare locativă severă a scăzut de la 19,8% în 2015 și 14,2% în 2020, la 9,6% în 2024. Problema supraaglomerării rămâne, totuși, una dintre cele mai stringente în țară, aproape șase din zece familii cu copii (59,3%) locuind în case supraaglomerate – cel mai mare procent din Uniunea Europeană.

În alte țări, precum Bulgaria (52,9%) și Letonia (52,2%), situația este de asemenea îngrijorătoare. În schimb, Olanda, Malta și Cipru au cele mai mici procente de suprapopulare, cu 6,2%, 5% și respectiv 3,8% din familii.

În ceea ce privește accesul la sanitația de bază, România stă și aici mai rău decât media europeană. Aproximativ 13,9% din locuitori nu au la dispoziție o baie, duș sau toaletă interioară, comparativ cu 5,2% în Letonia, 4,7% în Bulgaria și 4,5% în Lituania.

Conform analizei Friedrich-Ebert-Stiftung, abordarea acestor provocări locative necesită o investiție publică mai puternică în locuințe sociale. Organizația recomandă revizuirea Strategiei Naționale a Locuirii pentru perioada 2022–2050, punând accent pe locuințele publice ca o soluție esențială pentru supraaglomerare și îmbunătățirea condițiilor de trai.

Contact: irina.marica@romania-insider.com
Sursă foto: Radub85/Dreamstime.com


Elena Dinu

Elena Dinu, în vârstă de 32 de ani, este vocea feminină din spatele știrilor de pe azi în Tulcea. Cu un ochi atent pentru detalii și o pasiune reală pentru comunitatea locală, Elena reușește să surprindă esența orașului de la malul Dunării, de la reportaje din inima Deltei, până la interviuri cu lideri locali și oameni simpli care fac diferența.Absolventă de Jurnalism la București, s-a întors în orașul natal pentru a contribui la o informare corectă și empatică a cititorilor. Îi plac natura, poveștile autentice și jurnalismul care pune omul în centrul atenției.

Știri Generale

Știri Generale
Candidatul liberal conduce în sondajul pentru alegerile municipale din București
Credite false, prejudiciu de 7 mil. euro și sechestru pe lingouri de aur și mașini. Grupul infracțional a fost reținut preventiv
Creșterea FMCG în România încetinește la +1,1% în trimestrul al treilea, conform raportului NielsenIQ
Curs valutar, 4 noiembrie. Euro crește ușor, aurul superficial
Evrotrust atrage 6,6 milioane EUR de la 3TS Capital Partners pentru extinderea în România
Fostă navă minieră a Marinei Regale ajunge în Portul Constanța pentru a se alătura flotei românești
Grupul tech AROBS listat la BVB a achiziționat compania de inginerie din Sibiu
Investitorii străini din România sunt moderat optimiști, dar prudenți
Liceele pedagogice nu vor mai organiza admiteri pentru învățători și educatori / Prevederi noi în Regulament
Mark Rutte de la NATO se întâlnește cu președintele Nicușor Dan în timpul vizitei în România
Mark Rutte, întâlniri cu Dan, Bolojan și Grindeanu, dar și cu studenții români