România nu a construit niciun centru major de tratare a arsurilor la 10 ani de la incendiul din clubul Colectiv.

România nu a construit niciun centru major de tratare a arsurilor la 10 ani de la tragedia din clubul Colectiv
În seara de 30 octombrie 2015, sute de tineri se aflau în clubul Colectiv din București, într-o fostă fabrică Pionierul, pentru a participa la un concert al trupei Goodbye to Gravity, ce-și lansa albumul "Mantras of War". Un foc de artificii a aprins scena la ora 22:32, iar flăcările s-au răspândit rapid, conducând la moartea a 27 de persoane pe loc și rănirea altor 162, care au fost transportate la 11 spitale din Capitală. Ulterior, mulți dintre cei răniți au murit din cauza infecțiilor intraspitalicești.
Cu toate că România dispune teoretic de 34 de paturi pentru pacienții cu arsuri grave, echipamentele necesare lipsesc, astfel că pacienții cu arsuri severe depind de tratamentele din străinătate pentru a avea o șansă la supraviețuire. Această realitate a fost subliniată de o explozie recentă în București, care a determinat transferul unei victime cu arsuri severe către un centru specializat din Austria.
Promisiuni goale
În ultimii doi ani, România a apelat la centre din alte state UE pentru a trata 26 de pacienți cu arsuri. Alexandru Rogobete, ministrul sănătății și al 11-lea în funcție în ultimul deceniu, a recunoscut incapacitatea țării de a trata orice pacient cu arsuri, din cauza infrastructurii inadecvate. Până la finalizarea centrului din Timișoara, pacienții care depășesc capacitățile actuale sunt transferați în Europa.
Dintre centrele promise, cel din Timișoara este cel mai aproape de finalizare, aflat la 78% din lucrări și estimat să fie gata la sfârșitul lui 2025. Centrul pediatric din București este realizat în proporție de 34%, iar cel din Târgu-Mureș la 36%.
Lipsa tratamentului și a responsabilității
Pe lângă aspectele de sănătate, tragedia Colectiv scoate la iveală și nedreptățile din societatea românească. Doar câțiva indivizi au fost judecați, inclusiv proprietarii clubului, doi pompieri și pirotehniști, aceștia primind pedepse între 6 și 11 ani și 8 luni. Niciun oficial nu a fost tras la răspundere, cu excepția fostului primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care a fost eliberat după un an dintr-o pedeapsă de patru ani și a revenit în funcții publice.
Un dosar mai mare, implicând foști miniștri și manageri de spitale acuzați că au întârziat transferul pacienților, a fost închis în iunie 2024. După recursuri, în iulie 2025, ÎCCJ a decis redeschiderea cazului. Alte investigații similare nu au avut prea multă evoluție, fiind întârziate zeci de ani.
O moștenire dureroasă
Tragedia Colectiv rămâne un moment dureros în istoria României. Diverse organizații civice organizează un marș pe 30 octombrie în București pentru a cere dreptate și responsabilizare. "Dosarele închise și sentințele anulate nu sunt justiție. Victimele merită ca vinovații să plătească. România merită ca toți cei ce au permis tragedia Colectiv să fie trași la răspundere", au declarat organizatorii.
Președintele Nicușor Dan, perceput ca reformist, a transmis un mesaj cu ocazia celor 10 ani trecuți de la tragedie, subliniind că "Colectiv rămâne oglinda unui stat care nu funcționează efectiv... Promisiunile de atunci au devenit simple note de arhivă, fără a se concretiza în fapte". El subliniază că, în ciuda presiunii publice și a reformelor insuficient implementate, România încă nu dispune de centre de arși complet funcționale și persistă probleme grave, cum ar fi infecțiile nosocomiale.
radu@romania-insider.com (Source: Nicusor Dan on Facebook)