Greenpeace cartografiază poluarea cu petrol și combustibil în apele românești ale Mării Negre.

De Ziua Internațională a Mării Negre, aniversată pe 31 octombrie, Greenpeace România, în colaborare cu SkyTruth, a lansat o hartă interactivă bazată pe imagini satelitare care ilustrează amploarea poluării cu petrol și combustibil în apele românești ale Mării Negre. Între 29 aprilie 2022 și 11 septembrie 2025, analiza a descoperit 226 de pete de petrol și combustibil pe suprafața mării, acoperind o arie totală de 1.308 kilometri pătrați, echivalentul a de cinci ori și jumătate dimensiunea Bucureștiului, conform datelor prezentante de organizația non-guvernamentală.
Din totalul identificat, 55 de pete, care acoperă 162 de kilometri pătrați, au fost localizate în zone protejate, în timp ce 11 pete, însumând 112,8 kilometri pătrați, sunt probabil legate de infrastructura offshore de petrol și gaze, conform hărții publicate de Greenpeace.
Rezultatele acestei investigații scot la iveală un model îngrijorător: traseele drepte corespund evacuărilor de la vasele în mișcare de-a lungul principalelor rute de navigație spre și dinspre Strâmtoarea Bosfor. În schimb, petele mai neregulate, care sunt influențate de vânt și curenți marini, apar în apropierea platformelor offshore.
De asemenea, Greenpeace a semnalat o densitate alarmantă a scurgerilor de petrol în zone protejate precum Delta Dunării și latura sudică a Câmpului Filoforei Zernov. Potrivit lui Alin Tănase, coordonator de campanie în cadrul Greenpeace România, petele de petrol sunt adesea subestimate și rămân în afara atenției publicului. El a explicat că deversarea de ape reziduale contaminate cu combustibili și lubrifianți este o practică comună.
"O noutate o reprezintă descoperirea scurgerilor ce par să provină de la infrastructura de petrol și gaze - incidente rareori prezente în statisticile oficiale", a spus Tănase.
Conform Greenpeace, aceste deversări degradează calitatea apei, perturbă lanțurile alimentare marine și pun în pericol fauna sălbatică, efectele fiind atât locale, cât și cumulative. Organizația afirmă că harta creată va fi utilizată pentru a oferi o imagine mai clară a situației autorităților și pentru a solicita măsuri concrete menite să protejeze mediul marin.
Harta se bazează pe imagini realizate de satelitul Sentinel-1 al Agenției Spațiale Europene, procesate prin sistemul Cerulean de către SkyTruth, pentru a identifica semnăturile distincte ale filmelor de hidrocarburi de pe suprafața mării. Toate cazurile prezentate pe hartă au fost verificate de către experții Greenpeace și SkyTruth.
Folosind această tehnologie avansată, se dorește o mai bună înțelegere și gestionare a impactului ecologic în cadrul apelor teritoriale românești, punând presiune pe factorii de decizie pentru a implementa politici sustenabile care să reducă poluarea marină.