Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Parlamentul României a decis să excludă din beneficiarii indemnizațiilor de chirie pe acei parlamentari care dețin proprietăți rezidențiale în București sau în județul Ilfov. Această măsură a fost aprobată în cadrul unei ședințe plenare ce a avut loc luni, 30 iunie, când 361 de parlamentari au votat pentru adoptarea ei, în timp ce doar doi s-au abținut, conform agenției Agerpres.

În prezent, membrii Parlamentului care nu dețin o locuință în capitală primesc o indemnizație lunară fixă acoperită din bugetele Camerei Deputaților și Senatului. Această sumă, care poate ajunge până la 4.600 RON conform Hotnews.ro, este justificată printr-o declarație pe proprie răspundere, menită să ateste cheltuielile de cazare ocazionate de îndeplinirea mandatului lor.

Conform noilor reglementări, beneficiul nu va mai fi acordat parlamentarilor care fie au domiciliul, fie dețin personal sau împreună cu soțul/soția o proprietate rezidențială în București sau Ilfov. Aceeași restricție se aplică și dacă un astfel de imobil este deținut exclusiv de soț/soție. Această schimbare își propune să direcționeze sprijinul financiar pentru cazare doar către cei care au o veritabilă nevoie de acest ajutor pe durata desfășurării mandatelor în capitală.

Măsura vine în urma unor critici privind alocarea ineficientă a resurselor publice, ținând cont de scopul suplimentului de cazare, care este acela de a sprijini parlamentarii care se mută temporar în București pentru a-și exercita mandatul. În acest fel, Parlamentul urmărește să stabilească un sistem mai echitabil de distribuire a fondurilor, eliminând beneficii care până acum au fost accesibile și celor care nu aveau nevoie reală de acestea.

Decizia a fost bine primită de opinia publică și este văzută ca un pas spre o mai bună administrare a banilor publici. Experții evaluază că implementarea acestei măsuri ar putea duce la economisirea semnificativă a fondurilor destinate indemnizațiilor de cazare, redirecționându-le în mod corespunzător către domenii care necesită îmbunătățiri sau investiții urgente.

Această inițiativă semnalează un efort mai amplu al autorităților de a optimiza cheltuielile publice și de a asigura o mai bună gestionare a resurselor, promisiune ce a fost adesea discutată în declarațiile oficialilor. În concluzie, măsura este un pas în direcția unei responsabilități sporite față de public, oferind un model de urmat și pentru alte domenii care se confruntă cu provocări similare în gestionarea resurselor.