România speră ca pachetul fiscal să evite sancțiunile UE și retrogradarea ratingului de credit pe 2025
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Autoritățile din România sunt încrezătoare că pachetul fiscal de corecție recent aprobat va rezolva îngrijorările Comisiei Europene și ale agențiilor internaționale de rating privind disciplina financiară a țării, conform unui raport de la B1TV.ro. Cu un impact estimat la 0,56% din PIB, pachetul, adoptat de Guvern la 4 iulie, este parte a unui efort extins de a corecta deficitul public al României, care ajunsese la 9,3% din PIB în 2024.
Oficialii guvernamentali și-au exprimat speranța că măsurile propuse vor preveni orice măsuri suplimentare din partea Uniunii Europene în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, inclusiv posibilitatea suspendării fondurilor europene.
"Faptul că adoptăm acest pachet de ajustare fiscal-bugetară acum și că el este consistent ar trebui să convingă Comisia Europeană că suntem pe calea cea bună," a declarat Ionuț Dumitru, consilier economic al prim-ministrului și economist-șef la Raiffeisen Bank. "Am luat măsurile necesare, astfel încât suspendarea fondurilor europene nu mai este justificată."
România nu a reușit să depună raportul anual privind progresul sub Procedura de Deficit Excesiv înainte de termenul din aprilie, determinând Comisia Europeană să emită recomandări actualizate în iunie. Guvernul intenționează acum să demonstreze progrese printr-o serie de pachete fiscale, dintre care cel aprobat în iulie reprezintă prima etapă.
Dumitru a adăugat că pachetul ar putea influența și evaluarea agențiilor de rating. "Probabil că pentru agențiile de rating, acest pachet de ajustare fiscal-bugetară va fi convingător și nu vor reduce ratingul țării," a spus el.
El a menționat că anunțul pachetului a avut deja un efect pozitiv asupra investitorilor, observându-se o creștere a cererii pentru obligațiunile guvernamentale românești și o mică scădere a randamentelor în ultimele zile.
Pachetul din 4 iulie include o creștere a TVA-ului, majorări ale accizelor și ale impozitelor pe dividende, precum și plafonări ale cheltuielilor în sectorul public. Se așteaptă ca măsuri suplimentare de consolidare fiscală să fie adoptate mai târziu în acest an, cu scopul ca guvernul să reducă deficitul la sub 7% din PIB în 2025.
Această inițiativă vine într-un moment critic pentru România, în timp ce încearcă să își asigure stabilitatea economică și să îmbunătățească percepția internațională privind gestionarea fiscală. Încheiat cu succes, acest demers ar putea să întărească încrederea investitorilor și să susțină creșterea economică pe termen lung.