Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Pe 9 iulie, România a reușit să atragă aproximativ 5 miliarde de euro prin emiterea de obligațiuni internaționale în valută, aceasta fiind prima emisiune după o perioadă de normalizare politică și adoptarea unui pachet fiscal destinat corectării marii derapaje fiscale. Cererea din partea investitorilor a fost robustă, iar costurile de împrumut au scăzut vizibil după șase luni de incertitudine politică.

Emisiunea vine ca urmare a evaluării pozitive de către creditori a pachetului fiscal adoptat de noul guvern condus de premierul Ilie Bolojan, pachet văzut ca fiind suficient pentru a evita o retrogradare a ratingului suveran în această toamnă. De asemenea, a convins Comisia Europeană să nu ia măsuri împotriva României, a cărei deficit public a atins 9,3% din PIB anul trecut.

Pachetul fiscal implică majorări ale TVA și accize mai mari, alături de alte măsuri reactive menite să aducă bugetului venituri suplimentare de aproximativ 0,5% din PIB în acest an (1,2% din PIB în termeni anualizați) și 3,35% din PIB în 2026, an în care guvernul intenționează să înghețe salariile și pensiile bugetare.

În data de 9 iulie, guvernul a împrumutat 3,75 miliarde de dolari prin două emisiuni cu maturități de 5 și 10 ani și 1,5 miliarde de euro prin redeschiderea unei emisiuni de obligațiuni în valută scadente în 2039, conform Profit.ro. Cererea totală inițială a fost extrem de ridicată, ajungând la 15 miliarde de dolari, dintre care 9,75 miliarde pentru titlurile denominate în dolari și 4,5 miliarde pentru cele în euro. În procesul de constituire a registrului, cererea a scăzut la 10 miliarde de dolari.

Statul a împrumutat 2 miliarde de dolari pentru maturitatea de 5 ani și 1,75 miliarde pentru cea de 10 ani. Prin redeschiderea emisiunii denominate în euro cu scadență în 2039, guvernul a mai împrumutat 1,5 miliarde de euro.

Costurile împrumuturilor au fost stabilite la T+185 puncte de bază pentru obligațiunile pe 5 ani și T+230 puncte de bază pentru cele cu maturitate de 10 ani, în cazul obligațiunilor denominate în dolari americani, și la MS+375 puncte de bază pentru obligațiunile din 2039 denominate în euro, conform Bloomberg.

Obligațiunile în dolari pe 5 ani erau cotate la deschiderea de dimineață la T+225 puncte de bază, cele pe 10 ani la T+270, iar obligațiunile în euro scadente în 2039 la MS+415 puncte de bază. Rata MS (midswap) pentru euro pe 15 ani este în prezent de 2,82%, în timp ce indicatorul T pentru titlurile de Trezorerie ale SUA cu maturitate comparativă este de 3,86% pentru 5 ani și 4,12% pentru 10 ani.

În luna februarie și martie, România a strâns deja 4 miliarde de euro și, respectiv, 2,75 miliarde de euro, prin obligațiuni internaționale denominate în dolari și euro, dintr-un obiectiv total de 13 miliarde pentru întregul an.

Conform unui raport UniCredit citat de Cursdeguvernare.ro, prima de risc de credit a României rămâne ridicată în comparație cu alte țări cu același rating, iar investitorii vor monitoriza îndeaproape riscurile de implementare, având în vedere posibilele tensiuni interne cauzate de nemulțumirile sociale și scăderea drastică a popularității partidelor de guvernământ.

Diferența mare a costurilor de împrumut plătite de România, mai mari decât cele ale Greciei (în aceeași categorie de rating BBB-) sau chiar Serbia (BB+), conform datelor UniCredit, explică în mare parte cererea puternică raportată de Trezoreria Română pe 9 iulie.