Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Un studiu realizat de RoCoach, în colaborare cu Novel Research, relevă că aproximativ 70% dintre români resimt îngrijorări serioase sau moderate cu privire la modul în care inteligența artificială (IA) accesează și utilizează datele lor personale. În contextul în care România implementează proiecte majore de digitalizare, cum ar fi cloud-ul guvernamental, și în condițiile în care noi reglementări europene privind utilizarea responsabilă a IA încep să prindă contur, neîncrederea în deciziile automatizate capătă amploare.

În mod remarcabil, preocupările privind confidențialitatea datelor sunt resimțite de toate categoriile sociale, indiferent de vârstă, nivel de educație sau ocupație. Chiar și tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, considerați nativi digitali, au exprimat într-o proporție de 71% temeri legate de felul în care IA le-ar putea accesa și utiliza informațiile personale. Totodată, peste două treimi dintre respondenții cu studii superioare împărtășesc aceste preocupări.

Majoritatea românilor sunt de părere că IA ar trebui să fie supravegheată de oameni, în special când vine vorba de luarea unor decizii importante. Un procent de doar 20,2% susține evaluările profesionale complet autonome realizate de IA. Aproape 40% ar accepta implicarea IA doar dacă aceasta este însoțită de analiză umană, în timp ce 27,2% resping complet ideea. Mai mult, 60,8% dintre respondenți ar prefera să interacționeze cu o persoană reală, nu cu un chatbot sau alt sistem automatizat, când caută suport de la o companie sau instituție publică.

Neîncrederea față de deciziile automatizate stimulează o cerere crescută de reglementare. Conform studiului, 62,4% dintre români consideră că utilizarea IA în domenii sensibile, precum educația, sănătatea, justiția și administrația publică, trebuie strict reglementată prin lege. La baza acestei cereri stă principiul supravegherii umane și protejarea drepturilor fundamentale.

„Rezultatele sondajului arată clar că românii nu sunt pregătiți să încredințeze decizii importante inteligenței artificiale fără vreo supraveghere umană. Avem de-a face cu o populație tot mai conștientă de riscurile digitale și mai atentă la modul în care sunt gestionate datele lor personale,” explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach și dezvoltatorul indicatorului Organizațional de Tranziție (ORQ).

Totuși, studiul arată și că românii nu resping total IA ca tehnologie. Doar 9,5% dintre respondenți consideră că aceasta are un impact exclusiv negativ. În schimb, aceștia cer cu insistență ca sistemele bazate pe IA să funcționeze într-un cadru etic, supravegheat și reglementat, unde deciziile sunt transparente și drepturile individuale protejate.

„Această reacție nu este o barieră în calea dezvoltării, ci un semn de maturitate socială care trebuie integrat în orice strategie de digitalizare. Dacă dorim ca IA să devină parte din viața cotidiană, trebuie să începem prin a clădi încrederea - iar aceasta începe cu transparență, reglementare și dialog autentic între decidenți și cetățeni,” spune Marian Marcu, Managing Partner la Novel Research.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 800 de locuitori urbani, cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, toți activi profesional și utilizatori de internet. Colectarea datelor s-a desfășurat în perioada mai-iunie 2025, folosind metoda interviurilor web asistate de calculator (CAWI).