Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Economistul Ștefan Poșea de la ING România prognozează o creștere a inflației prețurilor de consum până la 7.5%-8.0% pe an în lunile următoare, cu stabilizare în jurul valorii de 7.5% până la sfârșitul acestui an. Totuși, factori de bază semnificativi vor conduce la o scădere a inflației până la aproximativ 4.0%-4.5% pe an până la finalul anului 2026, conform unei analize publicate de Cursdeguvernare.ro.

Poșea avertizează, de asemenea, că impulsul consumului pare să fi atins vârful și încrederea consumatorului s-a deteriorat vizibil de la începutul anului, pe fondul așteptării unei rate crescute a șomajului.

În plus, eliminarea indexării salariilor și pensiilor publice în 2026 va contribui la tendințele de "economie precaută", care cel mai probabil vor continua în trimestrele următoare. Reforme suplimentare, ce urmează a fi anunțate în luna iulie și care vizează optimizări mai ample în sectorul public, adaugă noi riscuri la evoluția cererii.

Poșea subliniază că aceste dinamici ar putea împinge creșterea PIB-ului din acest an spre stagnare. Dacă economia stagnează în termeni trimestriali pe parcursul restului anului, creșterea anuală ar putea coborî la doar 0.3% în 2025 – un scenariu care acum pare mai plauzibil decât prognoza noastră deja sub consens de 0.8%. Având în vedere traiectoria curentă, riscul ca economia să alunece într-o recesiune ușoară sau chiar să înregistreze o contracție anuală nu poate fi exclus în totalitate, afirmă Poșea.

În opinia sa, aceste evoluții vor determina conducerea Băncii Naționale a României (BNR) să adopte o poziție precaută și să mențină rata cheie a politicii monetare la nivelul actual de 6.5%, cel puțin până în primul trimestru din 2026. BNR urmează să țină o nouă ședință de politică monetară pe 8 iulie.

Se așteaptă ca acest model să fie menținut în lunile ce urmează, pe măsură ce gospodăriile adoptă o poziție mai prudentă și guvernul implementează măsuri cu un impact direct asupra puterii lor de cumpărare: o rată TVA mai mare și accize majorate de la 1 august, precum și eliminarea majorărilor salariale și a pensiilor publice în 2026.

Aceste măsuri și perspective economice fragile sugerează că România ar putea avea nevoie să se pregătească pentru provocările unei recuperări economice lente și necesitatea unor stabilizări economice considerabile înainte de a reveni pe un trend de creștere robust.