Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să restabilească drepturile lui Traian Băsescu în calitate de fost președinte, oferindu-i din nou beneficiile pe care le avea pe viață din partea statului. Aceste privilegii includ o indemnizație lunară, o reședință de protocol, precum și protecție permanentă. Decizia CCR a fost unanimă, declarând neconstituțională o lege din 2001, care retragea aceste avantaje dacă un fost președinte era găsit că a colaborat cu Securitatea din perioada comunistă, după cum a raportat Biziday.ro.

Curtea a argumentat că legea încălca principiile juridice necesare deoarece avea aplicare retroactivă, nu includea dispoziții tranzitorii și nu respecta principiul legalității.

Deși hotărârea completă nu a fost publicată încă, decizia CCR înseamnă că Băsescu, care a fost președintele României între 2004 și 2014, va redobândi toate beneficiile corespunzătoare funcției sale anterioare. Acestea includ utilizarea gratuită a unei reședințe de protocol și a unui spațiu de birou, împreună cu personalul aferent, precum și o indemnizație lunară de 75% din salariul actual al președintelui. De asemenea, va beneficia de protecție permanentă și utilizarea gratuită a unei mașini oferite de stat.

Legea vizată, Legea nr. 406/2001, a fost modificată și republicată în octombrie 2021, cu doar șase luni înainte ca Înalta Curte de Casație și Justiție a României să emită o decizie finală prin care Traian Băsescu a fost declarat informator al Securității, poliția secretă a fostului regim comunist, conform Biziday.ro.

Cu toate acestea, Băsescu a negat în mod repetat faptul că ar fi colaborat conștient cu forțele politice represive. În instanță, el a susținut că a lucrat doar cu contrainformațiile militare și a realizat abia după Revoluția din 1989 că această structură făcea parte din Direcția a Patra a Securității.

Această decizie reprezintă nu doar un moment de răscruce în cariera post-prezidențială a lui Băsescu, ci și un semnal important pentru discuțiile legate de modul în care sunt interpretate și aplicate legile cu privire la foștii lideri ai țării. În vreme ce unii ar putea vedea acest demers ca pe o restabilire a dreptății, alții pot să-l considere o confirmare a complexității și ambiguului care înconjoară încă relațiile României cu trecutul său recent.

În concluzie, decizia CCR marchează un capitol important pentru Traian Băsescu, dar și pentru dezbaterile juridice și politice din România. Cum acest pas va influența pe termen lung peisajul politic și social rămâne de văzut, dar este clar că rădăcinile controverselor istorice încă rod la suprateranul politicii contemporane.