Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Într-un efort de a diminua deficitul bugetar și a evita o criză financiară iminentă, guvernul României pregătește o serie de reforme fiscale care vor intra în vigoare de la 1 august. Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat recent că aceste măsuri includ majorări de taxe, cum ar fi creșterea TVA-ului și accizelor, introducerea unei contribuții de sănătate pe pensii și dublarea impozitului pe profiturile bancare.

Guvernul și-a asumat responsabilitatea pentru acest pachet fiscal, intenționând să-l adopte săptămâna viitoare, evitând astfel un vot complet în Parlament.

Conform noului plan, TVA-ul standard va crește de la 19% la 21%, iar cotele reduse de TVA (actualmente 5% și 9%) vor fi unificate la 11%. Schimbările vor afecta produse și servicii esențiale precum alimentele, medicamentele, apa, cărțile, lemnul de foc, încălzirea centralizată și sectorul ospitalier. Este posibil ca taxa pentru hoteluri și restaurante să fie majorată la 21% după o evaluare din octombrie, potrivit Biziday.ro.

Accizele la combustibil, alcool și tutun vor fi, de asemenea, mărite. Pentru a atenua impactul asupra sectorului de transporturi, guvernul intenționează să introducă un sistem de rambursare parțială pentru combustibilul utilizat de companiile de transport și logistică.

O contribuție de asigurări de sănătate (CASS) va fi aplicată veniturilor din pensii care depășesc 3.000 de RON, dar numai pe suma care depășește acest prag.

„Un element important pe care îl luăm în considerare este impozitarea suplimentară a capitalului. Vom propune și adopta o măsură care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie, pentru a crește impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Toate celelalte măsuri pe care le-am menționat sunt așteptate să intre în vigoare începând cu 1 august”, a declarat Ilie Bolojan.

„De asemenea, vom impune o taxă suplimentară pe profiturile băncilor. Băncile din România au unele dintre cele mai mari rentabilități ale capitalului din această parte a Europei și cred că pot contribui mai mult la bugetul de stat. Vom aplica și o suprataxă pe câștigurile din jocurile de noroc, astfel încât să colectăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri", a adăugat el.

Alte reforme, parte dintr-o a doua fază, includ ajustarea redevențelor, vânzarea activelor de stat subutilizate și revizuirea „bonusurilor cumulative” în ministere, unde salariile s-au dublat prin indemnizații cumulative. Legislația privind pensiile speciale, restructurarea agențiilor de stat și reducerea cheltuielilor la instituțiile autofinanțate precum ASF, ANCOM și ANRE fac parte din plan.

Înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, o restructurare a impozitului pe proprietate bazată pe valorile de piață și o reorganizare instituțională ulterioară vor continua reforma fiscală în 2026.

În educație, începând din anul școlar următor, orele de predare în școli și universități vor crește cu două ore săptămânal, fără o creștere corespunzătoare a salariului. Profesorii vor susține acum 18 sau 20 de ore de in struire pe săptămână într-un program de 40 de ore. Plata pentru orele suplimentare va fi semnificativ redusă. Sistemul de burse va fi, de asemenea, restructurat: bursele de merit vor deveni limitate, în timp ce granturile sociale vor fi direcționate către elevii defavorizați, conform Biziday.ro.

Pachetul de reforme fiscale vine pe fondul presiunilor crescânde din partea Uniunii Europene. România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% în 2024 - cel mai mare din UE - lucru ce a determinat consiliul ECOFIN să emită un avertisment și să solicite măsuri corective imediate înainte de ședința din 8 iulie.

Prim-ministrul Bolojan a apărat măsurile dure, avertizând că, fără intervenție, România riscă să nu-și poată onora obligațiile financiare. „Cheltuim 132 RON pentru fiecare 100 RON colectați. Nicio familie nu ar putea supraviețui în acest fel pentru mult timp - nici o țară nu poate,” a spus el.

Totodată, el a avertizat asupra unor consecințe similare cu criza Greciei din 2009, inclusiv pierderea accesului la fondurile UE, retrogradarea la statutul de „gunoi” de către investitori și intrarea într-o recesiune profundă marcată de pierderi de locuri de muncă și deprecierea monedei.

Bolojan a recunoscut că majorarea TVA-ului ar putea contribui ușor la inflație, dar a subliniat că astfel de măsuri sunt singurele în care piețele financiare mai au încredere. „Este momentul critic. Dacă nu acționăm, riscăm să nu putem plăti salariile sau pensiile. Publicul trebuie să înțeleagă cât de gravă este situația,” a afirmat el.

De asemenea, prim-ministrul a anunțat planuri de reducere a ineficienței în companiile de stat, reducerea bonusurilor nejustificate și responsabilizarea managerilor publici pentru cheltuielile excesive. Ministerele revizuiesc în prezent planurile de personal și buget, existând posibilitatea concediilor fără plată sau a altor măsuri de economisire a costurilor dacă reducerile nu pot fi implementate.