Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Mangalia, România – Muzeul Național de Istorie a României a anunțat o descoperire arheologică extraordinară în Mangalia, situată în sud-estul României. În cadrul unor săpături sistematice în necropola tumulară a orașului antic Callatis, arheologii au descoperit un mormânt de piatră rar și excepțional de bine conservat, însoțit de artefacte funerare datând din secolul al III-lea î.Hr.

Printre descoperirile cele mai impresionante se numără trei coroane funerare din bronz placate cu aur, modelate în formă de frunze de mirt și iederă, și două sarcofage realizate din calcar și marmură, sculptate și pictate. Mormântul mai cuprindea ornamente de sticlă și bronz, fragmente de lemn antic ce păstrau încă urme de pigmenți, alături de rămășițele umane a cel puțin două persoane – un adolescent și un copil, dintre care unul se crede că era de sex feminin.

Mormântul a fost găsit sub un tumul funerar de 12 metri înălțime și 70 de metri lățime – cel mai mare cunoscut în prezent în sudul Dobrogei și vizibil de pe mare, după cum afirmă muzeul. Structura, acoperită cu un tavan boltit semi-cilindric, ar fi aparținut unei familii grecești înstărite din Callatis, strâns legată de tradițiile religioase și politice macedonene.

Deși mormântul fusese jefuit la scurt timp după construirea sa, tumulul a fost rapid restaurat și reinvestit cu ritualuri simbolice, inclusiv ofrande de alcool la scară largă.

Această descoperire oferă o privire rară asupra practicilor funerare ale elitei din Callatisul elenistic, o colonie grecească prosperă, întemeiată în secolul al IV-lea î.Hr. La apogeul său, orașul era un jucător cheie în zona Marii Negre, aliat cu traci și sciți, și un rival pentru regele macedonean Lysimachus.

„Artefactele recent descoperite, cu caracteristici ce le vor duce la clasificarea drept Tezaur al patrimoniului cultural național și includerea lor în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, provin tocmai din această epocă – strălucitoare, violentă și sofisticată. Studiul lor amănunțit va permite dobândirea de noi cunoștințe științifice despre lumea greco-traco-macedoneană din secolele IV-III î.Hr.”, se arată în comunicatul de presă.

Aceasta este prima săpătură sistematică a unui astfel de tumul funerar în România, a mai declarat muzeul. Descoperirea a fost posibilă datorită tehnicilor de scanare neinvazive și a unei echipe multidisciplinare de experți din mai multe instituții românești.

Artefactele, aduse la Muzeul Național de Istorie a României, vor fi supuse unor procese de conservare și analiză, incluzând studii structurale și chimice.

Echipa intenționează să prezinte rezultatele preliminare în cadrul evenimentului Zilele Europene ale Patrimoniului, în septembrie 2025. Eforturile viitoare vor include reconstrucții virtuale și continuarea explorării coridorului de acces la mormânt, care se extinde pe o lungime de peste 18 metri.