Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Anunțat cu fast la începutul lunii iulie, al doilea set de reforme al guvernului român, promis de premierul Ilie Bolojan, își propune să abordeze aspecte presante precum modificările pensiilor speciale, reorganizarea instituțiilor publice și a companiilor de stat, reducerea subvențiilor, precum și eliminarea unor sporuri din sectorul bugetar. Până la sfârșitul lunii ar urma, teoretic, să fie implementate aceste măsuri, aprobarea lor fiind însă împinsă spre toamnă.

Într-o conferință de presă, premierul a subliniat importanța acestor reforme ca milestones esențiale în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menționând și că acestea sunt esențiale pentru absorbția fondurilor europene și corectarea nedreptăților acumulate. "România trebuie să vadă schimbările în direcția cea bună pentru a recăpăta încrederea cetățenilor," a afirmat Bolojan cu încredere.

Totuși, termenele ambițioase ale premierului par a se lovi de o realitate mai complexă. Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că revizuirea și reorganizarea instituțiilor și agențiilor incluse în acest pachet necesită între două și trei luni, fapt care face ca atingerea țintelor să fie incertă. Nazare a subliniat că reorganizările nu înseamnă neapărat închiderea entităților, ci eficientizarea și integrarea lor într-o formă mai flexibilă și performantă.

Consilierul premierului, Ionut Dumitru, a recunoscut dificultatea de a adresa pensiile speciale, o chestiune complexă care necesită timp și atenție pentru a asigura o implementare corectă și eficientă.

Planul reformelor se concentrează serios asupra eficienței financiare, prin reformele instituțiilor autofinanțate, cum ar fi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Reducerea subvențiilor va fi însoțită de o mai mare transparență și performanță, aspect vital pentru dobândirea unui echilibru bugetar.

Premierul a indicat că aceste reforme ar putea fi asumate prin răspunderea guvernului în această vară, dar procesul s-ar putea întinde și până în toamnă, subliniind că orice întârziere ar putea fi dăunătoare pentru România: "Cu cât mai repede le adoptăm, cu atât mai bine."

Această abordare sugerează că guvernul are un viziune clară de schimbare și reintegrare financiară la nivel de stat, chiar dacă provocările de implementare sunt evidente. Politica guvernului promite să restabilească încrederea și speranța cetățenilor, demonstrând că nu se limitează doar la o administrație de criză, ci se angajează într-un proces profund de reformare structurală.

Rămâne de văzut dacă eforturile administrative vor putea răspunde așteptărilor sau dacă termenele prelungite vor afecta încrederea și funcționarea guvernului în ochii cetățenilor și ai partenerilor internaționali.