Armata și Biserica, în topul încrederii românilor, Parlamentul rămâne la coada clasamentului instituțional conform unui sondaj recent INSCOP.
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Un recent sondaj realizat de Informat.ro în colaborare cu INSCOP Research subliniază cine se bucură de cea mai mare încredere din partea românilor. Datele arată că Armata și Biserica sunt instituțiile în care românii au cea mai mare încredere, în timp ce Parlamentul se situează la coada clasamentului. Studiul a fost efectuat în perioada 20-26 iunie, oferind o perspectivă asupra încrederii publicului în diverse entități naționale.
Conform sondajului, aproximativ 63% dintre români afirmă că au „multă” sau „destul de multă” încredere în Armata Română. Aceasta este urmată de Biserică, care se bucură de încrederea a 57.7% dintre respondenți, și Academia Română, cu un procent de 46.8%. Alte instituții care beneficiază de încredere semnificativă sunt Poliția (43.2%), Banca Națională a României (42.5%), Primăriile (38.9%) și Președinția (34.8%).
Pe de altă parte, încrederea în presă este de doar 26.9%, guvernul fiind și mai puțin de încredere cu 20.4%, iar Parlamentul cu un scor de 14.5% coboară la cel mai scăzut nivel.
Interpretând aceste rezultate, Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, subliniază preferința românilor pentru instituțiile percepute ca fiind apolitice și stabile. „Românii își pun încrederea în pilonii pe care îi văd stabili în perioade de incertitudine”, explică Ștefureac. În timp ce Armata și Biserica sunt văzute ca simboluri constante de încredere, instituțiile politice par să sufere de o criză de legitimitate din cauza lipsei de încredere în clasa politică.
Analiza sociodemografică sugerează că Armata este cea mai apreciată de votanții PSD și PNL, persoanele vârstnice, locuitorii din mediul rural și cei cu un nivel mai scăzut de educație. În ceea ce privește Biserica, aceasta câștigă cel mai mult sprijin din partea votanților AUR și a tinerilor sub 30 de ani. Academia Română este preferată de susținătorii PSD și PNL, în special cei din sectorul public.
În schimb, tinerii și locuitorii orașelor tind să aibă mai multă încredere în instituții precum Banca Națională și Președinția. De asemenea, votanții PSD, PNL și USR manifestă un nivel de încredere mai ridicat față de primării, guvern și chiar Parlament, deși la cote mai reduse.
Ștefureac avertizează asupra unei polarizări politice crescânde care se reflectă în încrederea în instituții. În timp ce susținătorii partidelor la guvernare manifestă mai multă încredere în general, votanții AUR exprimă o „neîncredere cronică în toate instituțiile”. Această divizare, adaugă el, poate fi exploatată de forțe ostile pentru a amplifica tensiunile interne ale României.
Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.150 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă din România. Marja de eroare este de ±2.9% la un nivel de încredere de 95%.
Această analiză oferă o privire detaliată asupra opiniilor actuale ale românilor, subliniind atât forțele stabile, cât și provocările cu care se confruntă societatea.